Liceul “Marin Preda” nu se află pe lista celor mai bune 100 de instituţii similare din ţară (cf. gândul.info – postat la 12.07.2011 – link: http://www.gandul.info/news/repartizare-licee-2011-top-100-cele-mai-bune-licee-din-romania-8491623).

Restrângând la Bucureşti, media de admitere la liceu şi rezultatele obţinute de elevi la examenul de bacalaureat nu ne plasează între liceele de elită. Din atitudinea atât a elevilor şi a părinţilor, cât şi a profesorilor, înţelegem că aceasta este o situaţie asumată. Punctul de vederea al reprezentanţilor asociaţiei de părinţi este că, reunind eforturile noastre, ale profesorilor şi părinţilor, îi putem determina pe copii să fie mai disciplinaţi şi să înveţe mai bine decât până acum. Suntem convinşi că profesorii liceului nostru sunt la fel de bine pregătiţi ca oricare dintre profesorii care au avut şansa să aibă o catedră într-o instituţie socotită de elită. Cum la fel de convinşi suntem că problema rezultatelor mediocre (în cel mai bun caz) nu vizează coeficientul de intelegenţă al copiilor noştri, ci este mai degrabă una de educaţie (aici trebuie să avem în vedere structura socială a cartierelor Giuleşti şi Crângaşi). Considerăm că lucrurile, cu un pic de bunăvoinţă din partea părinţilor şi a profesorilor, se vor ameliora sensibil.

Stimaţi profesori, suntem conştienţi că, pornind de la această situaţie, a face lucrurile să meargă spre bine incumbă un efort profesional cu mult mai mare decât al colegilor domniilor voastre din instituţiile de învăţământ cu o cotaţie mai bună decât a Liceului “Marin Preda”. Dar şi reuşita va aduce satisfacţii cu mult mai mari decât ale colegilor. Ceea ce vă rugăm este să nu abandonaţi cursa înainte de start. Nu veţi fi singuri, stimaţi dascăli, suntem – ca acţiune în limitele legii, dar sufleteşte nelimitat – alături de domniile voastre.

Credem că ar trebui pornit de la faptul că noile generaţii de copii sunt din ce în ce mai diferite: un copil care este astăzi în clasa a VIII-a, să zicem, trăieşte în cu totul alt mediu social, informaţional şi, mai ales, tehnologic decât un elev de clasa a VIII-a de acum şapte, cinci sau chiar trei ani. Modificările, mai mult sau mai puţin sesizabile, săpând însă adânc în personalitatea elevului, conduc la un alt fel de partener în procesul de învăţământ. Pe cale de consecinţă, atitudinea celuilalt partener, aflat la catedră, trebuie să se adapteze materialului cu care lucrează. Şi, fireşte, cerinţelor noii societăţi globalizate. Noi trebuie să ne pregătim copiii pentru o viaţă activă normală: trebuie să ne reprezentăm această viaţă normală care va avea însemnată data nu de 12 octombrie 2011, ci 2021, 2031, 2041, 2051 şi chiar 2061. Dumneavoastră, stimaţi profesori, sunteţi aici să formaţi un adult care în anul 2051 va fi ajuns la capacitatea sa profesională depină, iar în cazul elitelor trebuie luat în calcul chiar şi anul 2061. Ce spuneţi?

Dacă vrem să reuşim – aşa cum, de altfel, declarăm – se cade să pornim de la truismul că elevii noştri sunt minori, adică acasă sunt sub ascultarea părinţilor, iar la şcoală, sub ascultarea profesorilor. Părinţii nu au dreptul să spună că profesorii nu îi disciplinează şi nu îi învaţă carte pe copii, cum nici profesorii nu le pot reproşa la nesfârşit părinţilor că nu şi-au educat copii. Meseria de profesor se învaţă în facultate şi există tot felul de stagii de specializare. Copii însă poate face oricine.

 

Aşadar:

 

Pentru optimizarea sau măcar ameliorarea procesului de învăţământ facem câteva propuneri privind:

DISCIPLINA

- uniforma obligatorie (elevii pot fi supravegheaţi mai uşor în şcoală şi în afara şcolii, când vin sau pleacă de la şcoală şi în timpul pauzelor; le dă elevilor sentimentul de apartenenţă la o entitate respectabilă şi respectată, iar de aici la nevoia de a se afirma tocmai în acest cadru poate fi… doar un pas; un elev îmbrăcat în uniformă se poate simţi stânjenit să facă gesturi reprobabile; copiii mai săraci nu vor mai fi puşi în inferioritate de opulenţa afişată prin îmbrăcăminte de unii colegi etc.) ;

- pe lângă sistemul tradiţional de pază (care se cere îmbunătăţit), implementarea unui sistem de supraveghere electronică prin care să poată fi monitorizate toate clasele de curs şi toate spaţiile susceptibile de a fi teatrul unor manifestări violente;

- construirea unui sistem care să faciliteze legătura online între cadrele didactice, între cadrele didactice şi elevi, între cadrele didactice şi părinţi, între părinţi şi părinţi;

- impunerea modelelor. Dacă părinţii nu au cum să fie întotdeauna modele pentru copiii lor, profesorii au datoria ca, în faţa elevilor, să se comporte exemplar, să fie model de implicare, bunăvoinţă şi profesionalism;

- adaptarea metodelor de lucru la fiecare personalitate în parte: elevii sunt diferiţi, deci şi metodele prin care pot fi motivaţi să fie ascultători trebuie să fie diferite (copiilor insisciplinaţi li se pot da anumite responsabilităţi, iar dacă nu vor fi tot timpul puşi la zid, dacă profesorii şi colegii le-ar găsi şi calităţi, stima de sine a acestor “elemente perturbatoare” ar creşte şi, astfel, s-ar multiplica şansele ca ei să se integreze în colectiv; responsabilităţile care le revin în mod obişnuit elevilor ar putea fi împărţite printr-un “proces democratic”: alegerea şefului clasei, de pildă, ar putea deveni un eveniment aşteptat de copii, cu candidaturi depuse pe baza criteriilor de performanţă la învăţătură şi de disciplină, cu campanie electorală şi cu vot secret, pentru că democraţia şi comunicarea trebuie să fie învăţate încă de la vârste foarte mici, din familie, de la grădiniţă şi de la şcoală etc.);

- instituirea unui sistem de vizite acasă la elevii cu probleme, mai ales de disciplină, ai căror părinţi refuză sistematic să ia legătura cu profesorii. Mai exact, constituirea unor echipe mixte – profesor la clasă şi doi reprezentanţi ai asociaţiei de părinţi (dintre care unul să fie părinte al unuia dintre elevii respectivei clase) care să discute cu părinţii şi să încerce să-i responsabilizeze.

 

ACTIVITĂŢILE COMPLEMENTARE

- instituirea unui sistem de ore suplimentare (una săptămânal sau două la două săptămâni, separat pentru elevii slabi şi mediocri şi pentru cei buni şi foarte buni). Asta înseamnă câte două ore săptămânal pentru fiecare an de studiu. Evident, vorbim despre orele suplimentare ale elevilor, întrucât profesorii îşi pot împărţi aceste ore. Materiilor care presupun aptitudini speciale sau chiar talent le-ar putea fi rezervată titulatura de “cerc”, “atelier” sau “echipă”, dacă vorbim de sport. Ne gândim şi la un cor în pandant cu un cerc de istoria muzicii;

- domnul director Pavel a venit în întâmpinarea unui gând al nostru: iniţierea unui Concurs “Marin Preda”. Putem înfiinţa un Club “Marin Preda” care să aibă şi cenaclu, şi un cerc de studiu specializat pentru elevi, şi un concurs naţional, şi o secţiune de comunicări ştiinţifice pentru adulţi (profesori, părinţi, rude, prieteni). Ziua liceului poate deveni Zilele “Marin Preda”.

Va exista astfel o plajă mult mai largă de candidaţi pentru olimpiade şi alte concursuri interşcolare, iar rezultatele vor fi, cu siguranţă, cu mult mai bune decât până acum.

Aceste activităţi vor fi repartizate în cele 22 de ore convenţionale care, împreună cu cele 18 ore efective, constituie norma unui profesor din preuniversitar, normă care este de 40 de ore.

 

ACTIVITĂŢILE PENTRU TIMPUL LIBER

- taberele şi excursiile prea costisitoare îi pun pe unii dintre elevi în situaţia de a nu putea participa. Scopul acestor întâlniri în afara programului obligatoriu este de a suda colective, aducând pe copii împreună în situaţii care să-i pună, pe fiecare în parte, într-o lumină favorabilă. Scopul poate fi atins doar dacă de la aceste activităţi nu sunt opriţi cei care nu îşi permit să achite costurile. Parcurile, muzeele sau instituţiile de spectacol pot înlocui excursiile sau taberele pentru care mulţi dintre părinţi nu au bani. Există şi varianta excursiilor de o zi, la fel de eficientă. Împreună, părinţi şi profesori, le-am putea asigura copiilor şi distracţii constructive;

- este ştiut faptul că elevii petrec foarte mult timp în faţa calculatorului. Nu este eficient să le interzicem formal această activitate. Singura şansă este să le deturnăm interesul spre lucruri folositoare, cum ar fi, de pildă, o revistă. Mai exact, un blog al clasei, din care să fie selectate materiale pentru blogul anului, apoi pentru cel al elevilor de gimnaziu sau de liceu. Este însă nevoie, la fiecare nivel, de implicarea unui profesor care să administreze blogul. Cu timpul ne-am putea gândi chiar la editarea unei reviste pe suport de hârtie.

Asociaţia de părinţi a Liceului “Marin Preda” s-a constituit pentru a le fi de folos elevilor şi de ajutor profesorilor. Împărţindu-ne responsabilităţie şi lucrând împreună pentru viitorul elevilor vom reuşi. Asociaţia de părinţi a Liceului “Marin Preda” se va afilia Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi. Astfel vom avea dreptul să propunem modificări legislative şi vom putea susţine instituţional şi cererile profesorilor. Până atunci, încercăm aici, în mica nostră comunitate, să ne dovedim că împreună putem construi binele.

 

Asociaţia  de  Părinţi  a  Liceului „Marin Preda „ Bucureşti 2011″               A.P.L.M.P.B. 2011 îşi propune:

(a)  Susţinerea, modernizarea, eficientizarea, creşterea eficacităţii şi a calităţii precum şi îmbunătăţirea continuă a învăţământului, în concordanţă cu standardele Uniunii Europene şi a specificului societăţii româneşti, în interesul copiilor din şcoală, din învăţământul preuniversitar;

(b) Susţinerea şi promovarea intereselor copiilor şi a părinţilor din învăţământul preuniversitar în relaţiile cu profesorii şi conducerea şcolii/liceului, Inspectoratele şcolare, administraţiile centrale şi locale, Sindicatele din învăţământ, Federaţii ale părinţilor, alte Organizaţii naţionale şi internaţionale şi Societatea civilă;

(c)  Promovarea comunicării şi cooperării între părinţi, cadre didactice şi instituţii abilitate de lege;

(d) Schimbul de informaţii în domeniul învăţământului şi al educaţiei cu organizaţii similare din ţară şi din străinătate;

(e)  Editarea şi tipărirea de materiale şi publicaţii în legătură cu scopurile şi activitatea desfăşurată de către “Asociaţia de Părinţi a Liceului „Marin Preda” Bucureşti 2011″;

(f)   Organizarea de simpozioane şi acţiuni cu teme diverse şi participarea la acţiuni organizate de către asociaţii similare, atât din ţară, cât şi din străinătate;

(g)  Promovarea şi dezvoltarea activităţii educaţionale şi de pregătire profesională  prin organizarea de colocvii, dezbateri, conferinţe şi cursuri, inclusiv prin intermediul unor programe externe, în scopul îmbunătăţirii şi alinierii la nivel european;

(h) Atragerea şi utilizarea, în condiţiile legii, de surse de finanţare şi resurse sub forma de subvenţii inclusiv redirecţionare impozit 2%, contribuţii, cotizaţii, sponsorizări, finanţări pe baza de proiecte cu surse de finanţare interne şi externe etc.

(i)    Asigurarea unui mediu educaţional necesar unui învăţământ performant prin legătura permanentă cu managementul şcolii/liceului, administraţiile locale, privind măsurile administrative, gospodăreşti şi de securitate a copiilor care frecventeaza unitatea de învăţămant;

(j)    Modernizarea învăţământului românesc şi a managementului acestuia;

(k) Realizarea unei mai mari conectivităţi a unităţilor de învăţămant preuniversitar cu mediul economic (de afaceri), comunitatea locală, societatea civilă, organizaţiile nonguvernamentale şi guvernamentale şi mass-media, în vederea creşterii calităţii educaţiei civice a copiilor;

(l)    Sprijinirea iniţativelor şi proiectelor copiilor, inclusiv cele care privesc imprimarea caracterului practic aplicativ şi social.

(m)Conlucrarea cu organismele nonguvernamentale, inclusiv  cu comisiile                                                                                                            de ocrotire şi autoritate tutelară în vederea respectării drepturilor copiilor şi integrării lor în unităţile de învăţământ preuniversitar şi societate;

(n)Promovarea şi îmbunătăţirea actului educaţional;

(o)Gestionarea fondurilor provenite din cotizaţii şi alte surse; sprijin pentru    diverse activităţi specifice liceului.